Nr. contract: 15 N / 27.02.2009/ Act.ad.nr.1; PN 09-15 05 02

 

 REDUCEREA POLUĂRII MEDIULUI / SOLULUI ŞI CREŞTEREA INDICILOR CALITATIVI DE LUCRU AI ECHIPAMENTELOR TEHNICE PENTRU PROTECŢIA PLANTELOR, PRIN INTEGRAREA UNUI SISTEM CENTRALIZAT DE MONITORIZARE ŞI AVERTIZARE A ACESTORA

 

ETAPE DE EXECUŢIE:

 

Nr.

crt

Denumire etapa

Termen de predare

1

Studiu tehnologic privind reglementările interne şi internaţionale referitoare la protecţia mediului

 

15.08.2009

2

Proiectarea modelului experimental şi a sistemului centralizat de monitorizare şi avertizare

15.09.2009

3

Realizare model experimental

01.11.2009

4.

Testare model experimental în laborator şi câmp

15.03.2010

 

ETAPA 1

 

REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI ETAPEI:

Studiu tehnologic privind reglementările interne şi internaţionale referitoare la protecţia mediului

 

REZULTATE OBŢINUTE:

 

Studiul tehnologic privind reglementările interne şi internaţionale referitoare la protecţia mediului cuprinde:

 

·         poluarea mediului înconjurător;

·         protecţia mediulu;

·         politica de mediu a uniunii europene;

 

1.1. POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Fenomenul de apariţie a unor factori perturbatori ai mediului şi de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere = a murdări, a degrada). Cauzele apariţiei poluării pot fi sintetizate astfel:

§   utilizarea haotică a rezervelor naturale;

§   acumulări în mediu de substanţe neutilizabile;

§   apariţia de substanţe noi, la care ritmul de consum şi de reciclare de către organisme este mult inferior ritmului de apariţie;

§   creşterea demografică vertiginoasă, în special în ultimele două secole;

§   dezvoltarea intensă a industriei, transporturilor şi  a agriculturii;

§   apariţia centrelor urbane suprapopulate.

 

            Poluare naturală

            Are o importanţă secundară în condiţiile în care aportul antropic de poluanţi devine tot mai grav:

-       erupţiile vulcanice elimină gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe distanţe mari de vânt şi curenţi de aer;

-       eroziunea solului, eoliană sau cauzată de ploi, este cu atât mai intensă cu cât solul este lipsit de vegetaţie, în pantă sau într-o zonă cu reţea hidrografică bogată;

-       reziduurile vegetale şi animale degajă în urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care pot influenţa negativ sănătatea populaţiei umane.

 

            Poluare artificială

            Iniţial produsele poluante erau de natură organică şi uşor biodegradate de bacterii şi ciuperci. Datorită dezvoltării industriale şi exploziei demografice au apărut deşeuri nebiodegradabile, pentru care nu există în natură enzime capabile să le descompună.

            Poluarea artificială este de natură:

-       fizică (sonoră, radioactivă, termică);

-       chimică;

-       biologică (agenţi patogeni precum virusuri, bacterii, fungi).

            Tipuri de poluare

A. După provenienţă

-       poluare naturală: biologică, fizico-chimică, antropică;

-       poluare industrială: agricolă, din transporturi, menajeră;

B. După natura poluanţilor

-       poluare fizică: termică, fonică (sonoră), radioactivă, electromagnetică;

-       poluare chimică: cu carbon şi derivaţii acestuia, cu compuşii sulfului, fluorului sau ai azotului, compuşi cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile;

-       poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate, prin modificări ale biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);

-       poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării, industriei, sistematizării eronat concepute;

C. După starea fizică a poluantului (factorul care, aflat în mediu în cantităţi ce depăşesc optimul pentru una sau mai multe specii, are acţiune toxică):

-       poluare cu lichide;

-       poluare cu substanţe solide;

-       poluare cu gaze şi pulberi.

Poluarea apei

            Apa este una din resursele naturale cele mai afectate de poluare. Ca urmare, modificarea calităţilor ei afectează întreg ecosistemul, pe suprafeţe mari, datorită apelor curgătoare şi infiltraţiilor. În funcţie de concentraţia şi compoziţia apei se disting următoarele stadii ale procesului de poluare:

-       impurificare: impurităţile reduc capacitatea de utilizare a apei;

-       murdărire: impurităţile modifică compoziţia şi aspectul fizic al apei;

-       degradare: poluare gravă care compromite viaţa;

-       otrăvire: poluare gravă cu substanţe toxice.

Poluarea aerului

Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze, particule, vapori de apă, microorganisme. Există, în principal, două grupe de surse generatoare de praf, cenuşă şi fum în atmosferă:

-           surse artificiale

-           surse naturale

Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii:

-           surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;

-           surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.

O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit, ghips).

            Fumul constituie partea invizibilă a substanţelor ce se elimină prin coşurile întreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă, gaze, produşi incomplet arşi (cărbune, hidrocarburi, gudroane) şi alte impurităţi înglobate şi eliberate cu ocazia arderii.

Cenuşa este rezultată în exclusivitate din combustibilii solizi. Proporţia sa variază între 5¸15% la antracit (cărbune superior, deci cu arderea mai completă) şi 40¸50% la cărbunii inferiori (lignit, turbă).

Cenuşa se compune din:

-       compuşi minerali puternic înglobaţi în masa cărbunelui. În această categorie sunt cuprinşi compuşii de siliciu, aluminiu, fier, calciu, magneziu şi/sau sulf;

-       impurităţi (cenuşă mecanică) provenite din roca în care se află înglobat zăcământul.

 

Poluarea solului

Poluarea solului constă în orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a acestuia ca suport şi mediu de viaţă pentru plantele terestre superioare din cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice.

            Chimizarea în exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului şi la acumularea în sol şi în apă freatică a unor substanţe minerale (de exemplu nitriţi, care au efect methemoglobinizant pentru om şi animale şi distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic).

            Pesticidele, nebiodegradabile în majoritatea lor, se concentrează de-a lungul lanţurilor trofice, fiind toxice pentru plante şi animale.

            O soluţie alternativă pentru reducerea poluării solului este combaterea biologică a dăunătorilor.

            Contribuţia cea mai însemnată la producerea schimbărilor climatice o are sectorul energetic. În mod curent sistemul energetic este bazat pe arderea combustibililor solizi, care însumează aproximativ 76% din energia primară a lumii. Arderea combustibililor solizi produce trei sferturi din emisiile anuale de dioxid de carbon.

            Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe surse:

-       industria metalurgică extractivă şi prelucrătoare (care eliberează în atmosferă cele mai însemnate cantităţi de pulberi);

-       centralele termice pe combustibili solizi;

-       fabricile de ciment;

-       transporturile rutiere;

-       haldele şi depozitele de steril etc;

 

Poluarea cu radiaţii

Poluarea cu radiaţii apare datorită emisiei şi propagării în spaţiu a unor radiaţii, capabile de a produce efecte fizice, chimice şi biologice asupra organismelor vii.

 

Poluarea termică

Acest tip de poluare apare în industria metalurgică, la elaborarea metalelor şi aliajelor, în turnătorii, tratamente termice, în unele domenii ale industriei chimice, în energetică. 

 

Poluare fonică

Efectele poluării sonore sunt:

·         infrasunetele ce pot apărea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii şi în timpul zborului avioanelor supersonice;

·         ultrasunetele ce sunt produse în natură, în industrie, sau de aparatură electrocasnică. La om ultrasunetele distrug globulele roşii din sânge, apar migrene, greaţă sau chiar pierderea echilibrului.

·         zgomotul care acţionează asupra întregului organism, deoarece senzaţia auditivă ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul căruia influenţează alte organe.

 

Poluarea transfrontieră

            Poluarea transfrontieră sau internaţională apare sub forma unor efecte defavorabile provocate de un sistem economic dintr-o ţară peste graniţe asupra altor sisteme naturale şi economice.

            Prin programul conferinţei de la Rio de Janeiro denumit “Agenda 21’’ s-a stabilit că statele au dreptul de a exploata propriile resurse, după politici proprii legate de dezvoltare şi de protecţia mediului înconjurător, fără să prejudicieze însă mediul altor state sau zone ce nu sunt în jurisdicţia naţională.

 

1.2. PROTECŢIA MEDIULUI

           Cu toate preocupările existente în fiecare ţară şi la scară internaţională orientate spre protecţia mediului şi protejarea resurselor naturale, conservarea vieţii, a diversităţii ecologice se apreciază unanim că eforturile sunt insuficiente şi distribuite inegal pe glob. Susţinerea financiară a cheltuielilor pentru mediu este dependentă de starea economică a fiecărei ţări, deci decalajele existente între ţări vor marca profund şi acest domeniu.

 

Prevenirea şi combaterea poluării solului

Modul de prevenire şi combatere a poluării solului depinde de felul acesteia. Acestea sunt:

§   Degradarea fizică a solului se previne prin pregătirea solului in condiţii de umiditate optimă

§   Efectuarea lucrărilor agricole corecte şi la timpul potrivit

§   Irigarea solului la timp şi în cantitatea necesară

§   Folosirea asolamentelor (rotaţia culturilor )

 

Rolul antipoluant al pădurilor

            Pădurile au un rol natural foarte important în asigurarea planetei împotriva poluării. Funcţiile lor sunt:

1.    participarea la formarea, evoluţia si conservarea solului concentrând în fitomasa arborilor unele substanţe existente în sol, apă, aer;

2.    înmagazinarea unei cantităţi de apă micşorând scurgerile la suprafaţă, viiturile, inundaţiile şi evaporarea apei;

3.    evitarea tasării şi erodării solului, colmatarea apelor;

4.    reglarea umidităţii aerului ( mai ales în perioada de secetă);

5.    purificarea aerului (absorţia CO2 H2S), reţinerea prafului, distrugerea microorganismelor, generarea de O2. Totodată produce ionizarea aerului, cu efecte benefice asupra sănătăţii omului;

6.    adăpostirea faunei şi florei foarte diversificate, necesare păstrării echilibrului ecologic;

7.    asigurarea a unei protecţii climatice zonale prin scăderea vitezei vântului şi a temperaturii maxime în timpul verii şi atragerea umidităţii ceea ce împiedică deşertificarea;

8.    producerea lemnului necesar industriei construcţiilor, mobilei şi hârtiei şi folosirea ca sursă de energie termică. Prin aceasta, suprafaţa ocupată de păduri se micşorează cu consecinţe nedorite (deşertificarea, eroziunea solului, alunecări de teren, creşterea pericolului de inundaţii, dispariţia unor specii).

            Acţiunea poluării mediului asupra pădurilor se manifestă prin:

·         scăderea rezistenţei arborilor la factorii climatici (ger, umiditate, temperatură ridicată, secetă), a paraziţilor, a insectelor, bolilor, a poluanţilor;

·         scăderea rentabilităţii silvice;

·         creşterea cheltuielilor pentru îmbunătăţirea pădurilor şi efectuarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

            Poluarea pădurilor se previne prin:

·         reducerea poluării aerului şi apei;

·         exploatarea raţională ca volum şi metode;

·         reducerea daunelor provocate de exploatarea excesivă;

·         oprirea păşunatului în păduri;

·         împădurirea zonelor slab productive;

·         creşterea rezistenţei biologice a  arborilor;

·         distrugerea biologică  a dăunătorilor şi insectelor;

·         plantarea de soiuri de arbori rezistenţi la condiţiile climatice;

·         dezvoltarea managementului pădurilor.

 

Protecţia resurselor naturale

            Resursele naturale sunt elemente materiale, energetice şi informaţionale aflate în mediul înconjurător în afara activităţii umane.

            După posibilitatea refacerii în timp resursele naturale sunt:

§   inepuizabile sau reînnoibile (regenerabile) – sunt acelea ce se pot reface în timp după utilizarea lor (apa, precipitaţii, soarele, mişcarea curenţilor, atmosfera, energia aflată în roci, biomasă)

§   epuizabile sau neregenerabile – cele care odată consumate nu se mai refac. Acestea se găsesc în cantitate limitată şi au o răspândire geografică inegală. Din acestea fac parte zăcămintele.

            Protejarea resurselor naturale şi implicit a mediului înconjurător se poate realiza prin:

1.     economisirea prin creşterea economiei. Aceasta se poate realiza prin:

·         folosirea unor tehnologii cu randament de valorificare a resurselor mare;

·         consumuri specifice de materie primă, materiale, combustibili, şi energie mici.

2.     eliminarea pierderilor de orice natură din industria agricolă, a transporturilor, consum casnic, ceea ce duce la reducerea poluării mediului;

3.     protejarea mediului împotriva coroziunii prin folosirea metodelor sau materialelor eficiente;

4.     perfecţionarea motoarelor, mijloacelor de transport astfel încât consumul de combustibil să fie scăzut;

5.     protejarea resurselor naturale împotriva calamităţilor;

6.     creşterea resurselor reînnoibile;

7.     înlocuirea materialelor naturale cu cele de sinteză (mase plastice, fibre optice, materiale ceramice) care sunt mai ieftine şi uneori au proprietăţi superioare celor naturale. Pentru fabricarea acestora trebuie să se utilizeze tehnologii care nu generează produse secundare poluante;

8.     recuperarea şi reciclarea reziduurilor provenite din industrie, agricultură, transporturi, activităţi menajere etc. precum grăsimile, compuşii metalelor, fibre celulozice, ape reziduale;

9.     extragerea metalelor neferoase din sterilele industriale, zgurile metalelor, cenuşile de termocentrală;

10.  folosirea nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor uzate ca fertilizant în agricultură;

11.  recuperarea hârtiei, materialelor textile, materialelor metalice, cauciucului, maselor plastice de la mari consumatori sau de la cei individuali. Acesta acţiune este scumpă şi şi-o pot permite doar ţările puternic industrializate.

 

 

1.3. POLITICA DE MEDIU A UNIUNII EUROPENE

            Politica de mediu a Uniunii Europene, aşa cum a fost stabilită prin Tratatul CE, are ca scop asigurarea sustenabilităţii activităţii de protecţie a mediului, prin includerea acesteia în politicile sectoriale ale UE, prin elaborarea de măsuri de prevenire, prin respectarea principiului “cel care poluează plăteşte”, prin combaterea la sursă a poluării, şi prin asumarea în comun a responsabilităţii. Acquis-ul cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acoperă un număr mare de sectoare, precum poluarea apei şi a aerului, gestionarea reziduurilor şi produselor chimice, biotehnologia, protecţia împotriva radiaţiilor şi conservarea naturii.

            Tratatele instituind Comunităţile Europene nu prevedeau competenţe comunitare explicite în materie de mediu. Confruntarea cu poluarea, în creştere rapidă, statele membre au adoptat măsuri la scara naţională. Fiind un fenomen transfrontalier, poluarea nu putea fi combătută în mod eficace doar în limitele frontierelor naţionale. În plus, unele din măsurile adoptate de statele membre împiedicau libera circulaţie a mărfurilor în cadrul pieţei comune. Ca urmare, apelurile şi presiunile pentru acţiuni comune în favoarea mediului s-au multiplicat. În 1972, la puţin timp după prima Conferinţă a ONU asupra mediului, Comisia Europeană a propus elaborarea unui program de acţiune în acest domeniu.

            Actul Unic european atribuie în mod explicit Comunităţii europene competenţe în domeniul politicii mediului. Astfel, el va oferi o bază juridică formală acelui ansamblu crescând de reglementări asupra mediului. Actul Unic european a fixat trei obiective prioritare politicii comunitare: 1 protecţia mediului; 2 sănătatea umană; 3 utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale (art. 130 R).

            Tratatul asupra Uniunii Europene (1992) a stabilit în mod formal conceptul dezvoltării durabile în legislaţia Uniunii Europene.

 

Obiectivele politicii mediului

            Politica în domeniul mediului vizează următoarele obiective: protecţia mediului; ameliorarea calităţii sale; protecţia sănătăţii publice; utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale; promovarea măsurilor Ia nivel internaţional privind rezolvarea problemelor mediului de dimensiuni regionale şi mondiale.

            Transpunerea acquis-ului referitor la protecţia mediului în legislaţia naţională şi aplicarea sa reprezintă sarcini majore. Lista de priorităţi include:

-          legislaţia cadru a Uniunii Europene (inclusiv accesul la informaţie si evaluarea impactului de mediu);

-          măsuri derivând din convenţiile internaţionale în care Uniunea este parte;

-          reducerea poluării globale şi transfrontaliere;

-          legislaţia privind protecţia naturii (care urmăreşte conservarea biodiversităţii);

-          măsuri care să asigure funcţionarea pieţei interne (de exemplu, standardele de produs).

 

Acquis-ului comunitar REFERITOR LA PROTECŢIA MEDIULUI

·         Acesta este ansamblul normelor juridice care reglementează activitatea instituţiilor UE, reflectă obligaţiile specifice şi activitatea acestor instituţii precum şi acţiunile şi politicile comunitare;

·         Din 2002, UE a dezvoltat peste 900 documente referitoare la legislaţia de mediu concentrate pe domenii prioritare;

·         Adoptarea acquis-ului comunitar presupune adoptarea normelor şi obiectivelor dar şi a modelului instituţional al UE de elaborare a politicilor sectoriale, factorul european prevalând asupra elementelor naţionale.

            Mai mult, conform articolului 6 al Tratatului CE, trebuie avută în vedere includerea cerinţelor referitoare la protecţia mediului şi in alte domenii, pentru a contribui la o dezvoltare durabilă.

¨     Directiva 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole;

¨     Directiva 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă;

¨     Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi, în special, a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură;

¨     Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.

 

Armonizarea legislaţiei de mediu a României la cea europeană

            Strategia privind mediul este o componentă esenţială a creării Pieţei Interne. Această relaţie specială a fost, de altfel, recunoscută şi prin Actul Unic European (art. 100 A, paragrafele 3 şi 4) şi întărită  prin art. 2 al Tratatului privind Uniunea Europeană, unde se stipulează imperativul ca Piaţa Internă să fie completată prin mijloace care să urmărească, „o durabilă şi neinflaţionistă creştere, respectând mediul"

            În acest sens, în legislaţia românească au fost elaborate numeroase acte normative privind protecţia mediului, dintre care exemplificăm:

1.    Ordonanţa de urgenţă privind protecţia mediului, nr. 195/2005

2.    Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

3.    H.G. nr. 136 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului

4.    H.G. 459 privind reorganizarea şi funcţionarea ANPM

5.    OUG 243 – 2000 privind protecţia atmosferei

6.    Ordinul 1182 – 2002 pentru aprobarea metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile publice pentru protecţia mediului

7.    Ordinul 876 – 2004 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului.

8.    Ordinul 863 – 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului

9.     H.G. 1115 – 2002 privind accesul liber la informaţia privind mediul.

10.  H.G. 918 – 2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri

11.  H.G. nr. 980/29.12.1998, privind înfiinţarea Companiei Naţionale: „Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor” SA (INMH) – publicată în M.O. nr. 530/31.12.1998

12.  Legea 5/1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede, de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie 1971

 

Legislaţia europeană referitoare la echipamentele pentru lucrările fitosanitare

Agricultura este o ramură economică de bază prin impactul asupra mediului social (sursă a mijloacelor de subzistenţă umană) cât şi a mediului.

            Combaterea bolilor şi dăunătorilor reprezintă o verigă importantă în procesul tehnologic de cultivare a plantelor.

Este un fapt acceptat de toată lumea că chimizarea agriculturii, inclusiv a pomiculturii, respectiv îngrăşămintele, erbicidele, pesticidele şi alte substanţe, produse ale industriei chimice, au dus la o sporire considerabilă a recoltelor, la îmbunătăţirea calităţii lor.

            Principalele norme europene şi standarde care se referă la echipamentele pentru tratamente fitosanitare  şi modalităţile de testare şi diagnosticare a acestora sunt următoarele:

-       EN 907: Echipamente de erbicidat – Siguranţa operatorului;

-       EN 12761-1: Echipamente de erbicidat – Protecţia mediului;

-       EN 12761-2: Echipamente de erbicidat pentru cultura joasă;

-       EN 12761-3: Echipamente de erbicidat cu jet purtat pentru arbuşti şi pomi;

-       EN 13790-1:2003: Maşini de stropit. Examinarea maşinilor de stropit în timpul funcţionării. Partea 1: Maşini de stropit utilizate pentru culturile de bază.

-       EN 13790-2:2003: Maşini de stropit. Examinarea maşinilor de stropit în timpul funcţionării. Partea 2: Maşini de stropit cu jet purtat utilizate pentru arbuşti şi în pomicultură;

-       ISO 4102: Elemente de conectare;

-       ISO 5681: Vocabular;

-       ISO 5682-1: Metode de testare pentru duzele echipamentelor de erbicidat;

-       ISO 5682-2: Metode de testare pentru echipamente de erbicidat;

-       ISO 5682-3: Metode de testare pentru aparatura de măsurare a debitului;

-       ISO 6686: Dispozitive anti-picurare;

-       ISO 8169: Dimensiuni de conectare pentru duze şi manometre;

-       ISO 9357: Capacitatea nominală a rezervoarelor şi diametrul gurii de alimentare.

 

Politici de mediu în România

            Politica de mediu reprezintă orice acţiune deliberată luată de guverne ce vizează:

§   reglementarea activităţilor antropice în scopul prevenirii efectelor negative asupra calităţii mediului şi stării de sănătate a populaţiilor umane;

§   utilizarea raţională a resurselor naturale;

§   promovarea măsurilor Ia nivel internaţional privind rezolvarea problemelor de mediu de dimensiuni regionale şi globale.

 

Adoptarea acquis-ului comunitar

-       reprezintă un demers ce trebuie iniţiat/realizat, anterior aderării propriu-zise la UE;

-       implică costuri dar şi beneficii, atât ante- aderare cât şi post- aderare;

-       presupune transpunerea în legislaţia românească a reglementărilor europene şi implementarea acestora.

            Acquis-ul comunitar cuprinde norme care au impact asupra competitivităţii firmelor româneşti, creând noi condiţii de desfăşurare a activităţii acestora.

            Principiile pe care se fundamentează  politica de mediu a UE:

·         “Dezvoltarea durabilă” care asigură creşterea economică în condiţiile satisfacerii pe termen lung a necesităţilor de bunăstare actuale.

·         “Poluatorul plăteşte” - costurile de prevenire şi eliminare a poluării trebuie să fie plătite de către poluator. Indiferent de sursa de finanţare a activităţilor de ecologizare, costurile acestora se vor regăsi în preţul final al produselor realizate şi al serviciilor prestate către populaţie.

·         “Principiul prevenţiei” încurajează acţiunea astfel încât să prevină apariţia fenomenelor de poluare.

·         “Principiul proximităţii”  prin care fenomenul de poluare trebuie combătut la sursă (exemplu deşeurile periculoase trebuie eliminate la locul de producere al acestora).

 

Managementul de mediu

Programe Operaţionale Sectoriale (POS MEDIU)

Obiectivul global

            Îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

Obiectiv Specific 1 - Îmbunătăţirea accesului la infrastructură de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.

Obiectiv Specific 2 - Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

Obiectiv Specific 3 - Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în cele mai poluate localităţi până în 2015.

Obiectiv Specific 4 - Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural, prin sprijinirea implementării reţelei Natura 2000.

Obiectiv Specific 5 - Reducerea riscului la dezastre naturale care afectează populaţia, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Axe prioritare

Axa prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată;

Axa prioritară 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate;

Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate;

Axa prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii;

Axa prioritară 5 - Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc.

 

Programul Phare - Subprogramul Coeziune Economică şi Socială

-       Lucrările de gestionare a deşeurilor care sprijină dezvoltarea economică regională,

-       Reabilitarea şi/sau modernizarea structurilor de infrastructura mediului în vederea reducerii riscurilor asupra sănătăţii populaţiei care se află în zona ţintă.

-       Regenerarea şi dezvoltarea urbană precum şi măsurile sanitare îmbunătăţite ce duc la creşterea atractivităţii turismului şi influenţează calitatea mediului din jurul oraşelor şi comunelor.

            Pentru a îndeplini cerinţele UE referitoare la sectorul deşeurilor, trebuie să se ia în considerare următoarele măsuri:

-       Creşterea nivelului de colectare selectivă;

-       Reducerea volumului de deşeuri depozitate, inclusiv deşeurile periculoase;

-       Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile;

-       Reducerea impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului;

-       Reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat.

            În condiţiile dezvoltării civilizaţiei, cu toate avantajele şi dezavantajele ei, protecţia şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu a devenit pentru întreaga umanitate un obiectiv primordial, o sarcină dificilă a cărei realizare presupune nu numai eforturi material -financiare şi organizatorice naţionale şi internaţionale, ci şi fundamentarea unor concepţii ştiinţifice pentru această activitate, formarea şi dezvoltarea unei cunoştinţe ecologice.

            Principiul de a aborda întâi paguba şi apoi remedierea, este pus în discuţie şi nu constituie singura cale. Managementul ecologic are la bază un principiu confirmat: prevenirea este întotdeauna mai bună şi mai economică decât tratarea.

Promovarea principiilor unei  dezvoltării durabile ar duce la:

§  Necesitatea menţinerii unui nivel ridicat de protecţie a mediului şi îmbunătăţire a factorilor de mediu;

§  Obligativitatea deţinerii acordului şi/sau autorizaţiei integrate de mediu pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului, pe baza unor criterii preluate din legislaţia Uniunii Europene;

§  Integrarea cerinţelor de protecţie a mediului în alte politicii;

§  Politica de mediu trebuie să contribuie la definirea obiectivelor companiei şi a principiilor de acţiune referitoare la mediu;

§  Politica de mediu reprezintă baza pe care organizaţia îşi stabileşte obiectivele şi ţintele activităţilor;

            Consolidarea politicii de producţie şi de mediu trebuie să conţină elemente precum:

-       încurajarea implementării practicilor reuşite, pentru îmbunătăţirea eficienţei ecologice în folosirea resurselor şi creşterea utilizării resurselor regenerabile;

-           promovarea industriei de reciclare viabile din punct de vedere comercial şi a implementării practicilor avansate;

-       implementarea conceptului de “ciclul de viaţă” pentru politica produselor integrate prin acorduri benevole, standarde şi declaraţii pentru produse ecologice;

-       stimularea dezvoltării şi utilizării  tehnologiilor curate;

-       încurajarea interacţiunii public-privat în C&D;

-       extinderea utilizării schemelor managementului ecologic şi promovarea responsabilităţii sociale comune.

            Nu se poate concepe o variantă optimă a modelelor de creştere economică şi de evoluţie a mediului înconjurător, ci doar se pot sublinia câteva lucruri mai importante:

Ř  în primul rând, există un număr mare de factori care au numai o existenţă simultană, ci sunt într-o strânsă interconexiune. Potrivit acestui principiu orice lucru este conectat cu oricare alt lucru şi, ca atare, producând un impuls sau perturbând un factor, datorită strânsei lor interconexiuni, are loc, mai curând sau mai târziu, o mişcare sau o perturbare a altor factori sau chiar a întregului sistem;

Ř  în al doilea rând, în natură, fie prin transformări fizice sau chimice, fie prin consumuri biologice, nimic nu se pierde, ci totul îşi schimbă doar locul sau forma. Ca atare, orice lucru desprins din natură, prelucrat sau consumat, trebuie să meargă undeva. De obicei aceasta se acumulează în cantităţi mari de materiale în locuri ale naturii de care ele nu aparţin şi din care motiv se pot produce perturbaţii ale factorilor şi ale ecosistemelor;

Ř  în al treilea rând, natura (fizică, chimică şi biologică) are legile sale, care nu pot fi şi nu trebuie să fie încălcate, ci studiate cu atenţie, cunoscute şi înţelese de om în toate acţiunile sale. Intervenţia omului în procesele naturale trebuie să aibă loc nu împotriva sau în detrimentul acestora, ci în strânsă concordanţă cu procesele şi legile naturii, pentru evitarea perturbaţiilor sau catastrofelor. Aceasta nu presupune însă că omul trebuie să evite orice modificare a naturii. Ceea ce se cere însă este de a păstra aceste modificări în limite raţionale şi admisibile, prevăzând şi evitând acele procese de acumulare care, potrivit legilor de evoluţie, pot duce la schimbări bruşte, destructive, cu pagube mari şi ireversibile;

Ř  în al patrulea rând, mediul natural trebuie integrat în modele de creştere ţinând seama de cele două laturi esenţiale ale sale - ca izvor de resurse naturale (minerale, biologice) necesare desfăşurării proceselor economice şi ca rezervor pentru evacuarea reziduurilor din procesele economico-sociale cu o capacitate limitată de absorbţie a acestor reziduuri şi de autoregenerare a factorilor de mediu.

O asemenea evaluare are importanţă nu numai pentru a satisface cerinţe ale cunoaşterii, ci, în special, pentru a satisface cerinţe practice devenite vitale pentru evoluţia societăţii umane contemporane şi, îndeosebi, a celei viitoare.

 

 

ETAPA 2

REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI ETAPEI:

PROIECTAREA MODELULUI EXPERIMENTAL ŞI A SISTEMULUI CENTRALIZAT DE MONITORIZARE ŞI AVERTIZARE

 

REZULTATE OBŢINUTE:

 

  1. Proiectarea Sistemului Centralizat de Monitorizare şi Avertizare SM-0

Agricultura este o ramură economică de bază prin impactul asupra mediului social (sursă a mijloacelor de subzistenţă umană) cât şi a mediului.

Nu putem vorbi despre practicarea agriculturii fără a ne referi la consecinţele acesteia asupra mediului. Agricultura ultraintensivă practicată datorită nivelului tehnologic atins, a dus la degradarea accentuată a mediului şi a vieţii omului, impunând introducerea conceptului de agricultură durabilă, în care conservarea resurselor este o condiţie fundamentală.

Sistemul de agricultură durabilă este tot mai mult acceptat ca alternativă la agricultura convenţională, folosirea raţională a resurselor asigurând productivitate, profitabilitate şi protecţia mediului.

Productivitatea agriculturii este influenţată de nivelul tehnologiilor de lucru aplicate, protecţia fito-sanitară ocupând un loc foarte important în cadrul acestor tehnologii.

Studiile şi cercetările actuale, privind metodele şi echipamentele de aplicare a tratamentelor fito-sanitare, se înscriu în noile tendinţe pentru practicarea unei agriculturi durabile, ştiut fiind faptul că protecţia fito-sanitară reprezintă una din sursele principale de reducere a poluării mediului cu substanţe chimice.

            Un aspect important al politicii de creştere continuă a calităţii produselor realizate a fiecărui agent economic, îl constituie atât menţinerea conformităţii maşinilor pentru protecţia plantelor cât şi creşterea premizelor de realizare în condiţii de repetabilitate a acestor produse.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor reprezintă o verigă importantă în procesul tehnologic de cultivare a plantelor. Utilizarea noilor soiuri de plante şi aplicarea unor tehnologii noi în pregătirea patului germinativ nu ar da rezultatele dorite fără aplicarea tratamentelor fito-sanitare corespunzătoare. Executarea la indici de calitate superiori, a acestei lucrări, influenţează hotărâtor producţia obţinută la hectar.

Oriunde este posibil, îngrăşămintele chimice vor fi înlocuite cu îngrăşăminte organice, respectiv gunoi de grajd bine fermentat, mraniţă, compost.

Îngrăşămintele chimice se vor aplica numai pe baza buletinelor de analize, eliberate numai de laboratoare specializate, care ţin seama de componentele chimice existente în sol, de cantitatea de elemente consumate de recolta anului precedent, de rezerva existentă în ramuri.

Este un fapt acceptat de toată lumea că tratamentele fito-sanitare în agricultură, inclusiv în pomicultură, respectiv îngrăşămintele, erbicidele, pesticidele şi alte substanţe, produse ale industriei chimice, au dus la o sporire considerabilă a recoltelor, la îmbunătăţirea calităţii lor.

            În România, tratamentele fitosanitare sau unele lucrări de fertilizare fazială se fac numai cu produse lichide preparate cu apă ori condiţionate special cu anumite ingrediente organice, spre a fi aplicate ca atare.

            Instalaţiile destinate tratamentelor fitosanitare execută aceste lucrări prin metoda de stropire şi trebuie să răspundă unor cerinţe cu caracter general şi/sau special:

Ř  să dozeze produsele exact pe fiecare unitate de suprafaţă tratată;

Ř  să păstreze în timpul lucrului reglajele făcute asupra parametrilor instalaţiei;

Ř  să fie dotate cu aparatură de control şi automatizare în timpul lucrului;

Ř  să realizeze o fragmentaţie cât mai uniformă, la o densitate de picături/cm2 conformă cu cerinţele agrotehnice;

Ř  să aibă posibilităţi de reglaj multiple, riguroase şi să poată realiza tratamente cu o gamă largă de produse, într-o plajă variată de volume;

Ř  construcţia să fie simplă, robustă, din materiale consacrate;

Ř  să fie uşoare, simplu de manevrat şi de reglat, să aibă o bună protecţie a muncii;

Ř  să fie standardizate şi să fie garantate pentru siguranţa folosirii;

Ř  să aibă cost redus de fabricaţie, pentru a realiza amortismente cât mai mici;

Ř  să permită realizarea unor productivităţi ridicate;

Ř  să aibă design plăcut şi facilităţi la montare şi demontare;

Ř  să aibă consum energetic scăzut şi randamente de lucru ridicate .

            Obţinerea performanţelor scontate nu se poate face decât prin respectarea condiţiilor referitoare la raportul calitate/cantitate. Distribuţia omogenă a soluţiilor fitosanitare pe suprafeţele obiectelor ţintă, odată cu respectarea strictă a dozei ce asigură efectele biologice necesare înseamnă calitate, iar aceasta depinde de factorii următori:

       debitul jetului de lichid pulverizat, componentă esenţială a normei de lucru;

       gradul de fineţe al jetului de lichid pulverizat;

       condiţiile atmosferice;

       modul de acoperire şi de penetrare ale masei vegetale (omogenitatea depunerii);

       uniformitatea de distribuţie în spaţiu a jetului de lichid, la rândul ei legată de performanţele capetelor de pulverizare;

       dispunerea spaţială a obiectelor ţintă sau a suprafeţelor ce trebuie acoperite.

            Considerentele amintite fac ca elementele responsabile de calitate să fie pulverizatoarele care se constituie, astfel, ca piese principale ale oricărei maşini de stropit.  Acest fapt explică şi marea diversitate de sisteme de pulverizare.

            Pulverizatoarele, numite impropriu duze, efectuează stropirea, care reprezintă un fenomen fizic de divizare a lichidelor de stropit în picături, de diferite diametre, care sunt apoi proiectate către suprafaţa obiectelor ţintă.

            Jetul de picături poate conţine particule de lichid de mărimi asemănătoare sau de mărimi diferite în orice caz, spectrul de mărime este dependent de mai multe elemente, între care:

       sistemul de pulverizare;

       tipul de dispersie sau de duză;

       presiunea de lucru a maşinii de stropit;

       tipul de condiţionare (formulare) coroborat cu tipul lichidului de stropit ;

       tensiunea peliculară;

       vâscozitate, etc.

            Fragmentaţia sau pulverizarea hidraulică se realizează prin trecerea forţată a lichidelor de stropit prin orificii calibrate, denumite duze. Trecerea sau scurgerea forţată se realizează numai dacă lichidul se află sub presiune sau este supus altor forţe, cum ar fi cele de centrifugare.

            În cazul instalaţiilor de tratament fitosanitar fragmentaţia se realizează:

       cu ajutorul duzelor de pulverizare hidraulică cu jet proiectat (fie jet plat sau conic direct proiectat, fie jet care face un impact cu o suprafaţă de laminare, care, bineînţeles, schimbă direcţia jetului; adică duze cu jet indirect proiectat);

       prin duze de turbionare, denumite şi duze tangenţiale, unde lichidului i se imprimă o mişcare circulară într-o antecameră plasată înaintea orificiului calibrat;

       prin duze hidraulice cu două jeturi care se lovesc între ele, realizându-se astfel dispersia.

            Fragmentaţia în duzele hidraulice cu jet direct proiectat se realizează datorită presiunii lichidului, presiune ce induce energia de dispersie.

            Cele mai utilizate sunt duzele cu jet plat sau evantai, iar fragmentaţia se realizează prin ruperea peliculei de lichid şi aglomerarea acesteia în picături de diferite dimensiuni.

            În general maşinile destinate tratamentelor fitosanitare se compun din următoarele subansambluri principale:

·          şasiu asamblat;

·          arborele de antrenare cardanic;

·          pompă;

·          bazin cu structura aferentă;

·          electrovalve;

·          distribuitor;

·          suport rampă;

·          ventilator (la maşinile de stropit în vii şi livezi)

·                    rampe de erbicidat;

·          port duze (simple, duble sau triple);

·          duze.

            În figurile de mai jos (fig. 1 şi fig. 2) sunt prezentate două instalaţii de tratament fitosanitar proiectate şi executate de INMA.

HPIM1881

 

Fig. 1. Maşina de stropit în culturi de câmp JET 4(6)

 

1

 

Fig. 2. Maşina de stropit în vii şi livezi VUR 1000

 

            Cea mai importantă caracteristică în lucrările de combatere, este legată de obţinerea unei bune calităţi a tratamentului  fito-sanitar, existând o strictă dependenţă între efectele biologice şi calitate, care depinde de:

         performanţele capetelor de pulverizare ale maşinii, instalaţiei, echipamentului;

         volumul aplicaţiei la unitatea de suprafaţă;

         condiţiile climatice în care se face aplicaţia;

         felul şi forma obiectelor ţintă ce pot facilita sau împiedica depunerea omogenă a fragmentaţiilor;

         factorul subiectiv legat de priceperea operatorului, etc.

            Eficienţa tratamentelor fito-sanitare poate fi apreciată prin intermediul unor mărimi fizice, măsurabile, cum ar fi caracteristicile jetului de lichid şi parametrii constructiv-funcţionali ai echipamentelor tehnice de lucru. Orice tratament ineficient, indiferent din ce cauză, duce la creşterea poluării mediului, modificarea caracteristicilor populaţiilor de boli, dăunători şi buruieni, prin creşterea rezistenţei acestora la acţiunea pesticidelor şi la pierderi economice însemnate.

            Principala direcţie de perfecţionare a maşinilor pentru protecţia plantelor, o constituie îmbunătăţirea lor constructivă (incluzând aparatura de control şi măsurare) pentru reglarea automată a cantităţii de lichid la hectar, creşterea calităţii tratamentelor şi reducerea poluării remanente a solului prin menţinerea caracteristicilor tehnice iniţiale.

            Realizarea unui sistem centralizat de monitorizare şi avertizare la maşinile de stropit pentru protecţia plantelor are drept scop urmărirea funcţionării acestora pentru asigurarea uniformităţii cerută de cerinţele agrotehnice şi reducerea riscurilor de poluare a solului şi produselor agricole ca urmare a remanenţei în sol a substanţelor fitosanitare administrate necorespunzător.

În cadrul monitorizării la care sunt supuse maşinile de stropit se verifică prin intermediul unor traductoare, următoarele aspecte: funcţionarea pompei (debit, presiune), nivelul de substanţă din rezervor, funcţionarea duzelor.

Reducerea cantităţii de substanţe insecto-fungicide şi erbicide reprezintă o cerinţă majoră impusă maşinilor şi aparatelor de stropit moderne, care trebuie să aplice aceste substanţe numai pe plantele şi în zonele ţintă, evitându-se astfel pierderile şi aplicările în exces.

La momentul actual există pe piaţă aparate moderne care permit o monitorizare la nivel global a maşinilor de stropit (monitorizare viteză, presiune, debit).

În contextul alinierii la normele europene şi al practicării unei agriculturi de precizie, prezenta lucrare îşi propune realizarea unui sistem de monitorizare şi avertizare care să realizeze o monitorizare totală a maşinilor de stropit, începând de la pompă, rezervor până la duze. Sistemul de monitorizare utilizează o serie de senzori care  permit măsurarea în timp real a cantităţii de substanţă activă folosită, şi de asemenea vor permite verificarea bunei funcţionări a întregului ansamblu al maşinii de stropit. Se va efectua o monitorizare a debitului fiecărei duze în parte, astfel încât în orice moment să avem siguranţa că întreaga suprafaţa a terenului în lucru este tratată uniform. Se vor evita astfel situaţiile în care datorită funcţionării defectuoase a uneia sau mai multor duze, rămân zone neacoperite sau tratate în exces. Sistemul de monitorizare şi avertizare va semnala operatorului eventualele defecţiuni cât şi locaţia acestora, astfel încât acesta să le poată remedia în timp util.

Sistemul de monitorizare şi avertizare este compus din următoarele elemente:

1.      Automat programabil (PLC) – 1 bucată;

2.      Display digital cu touch screen – 1 bucată;

3.      Traductoare de debit pentru fiecare duză - 14 bucăţi;

4.      Traductor de debit total – 1 bucată;

5.      Traductor de presiune  – 1  bucată;

6.      Traductor de nivel lichid în rezervor – 1 bucată;

7.      Sistem de poziţionare globală - 1 bucată;

 

schema principiu1

Fig. 3 - Schema de principiu a sistemului de monitorizare şi avertizare SM-0

 

Alimentarea sistemului de monitorizare şi avertizare se face de la instalaţia electrică a tractorului (12 V curent continuu).

 

Specificaţiile tehnice ale elementelor sistemului de monitorizare şi avertizare

Automat programabil:

            - tensiune alimentare          12 / 24 V;

            - intrări digitale                      16 buc;

            - intrări analogice                   8 buc;

            - interfaţă comunicaţie        RS 232;

Display digital:

            - tensiune alimentare                      12/24 V;

            - touch screen încorporat;

            - interfaţă comunicaţie dedicată cu automatul programabil;

Traductoare debit pentru duze:

            - tensiune alimentare                      12 / 24 V;

            - domeniu de măsură                      0 ¸ 40 l/min;

            - ieşire 4-20 mA sau cu impulsuri.

Traductor debit total:

            - tensiune alimentare                      12 / 24 V;

            - domeniu de măsură                      0 ¸ 500 l/min;

            - ieşire 4-20 mA sau cu impulsuri;

Traductor presiune:

            - tensiune alimentare                      12 / 24 V;

            - domeniu de măsură                      0 ¸ 50 bar;

            - ieşire  4-20 mA sau cu impulsuri;

Traductor nivel lichid:

            - tensiune alimentare                      12 / 24 V;

            - domeniu de măsură                      0 ¸ 1.5 m;

            - ieşire 4-20 mA sau cu impulsuri;

Sistem de poziţionare globală – GPS:

            - tensiune alimentare:                     12 / 24 V;

            - interfaţă comunicaţie:       RS 232.

 

Fig. 4. Schema bloc a sistemului de monitorizare şi avertizare

 

ETAPA 3

REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI ETAPEI:

REALIZARE MODEL EXPERIMENTAL

 

REZULTATE OBŢINUTE:

-       realizare model experimental SM-0

 

Sistemul de monitorizare şi avertizare este compus din următoarele elemente:

  1. Traductoare de debit pentru fiecare duză;
  2. Traductor de debit total;
  3. Traductor de presiune;
  4. Traductor de nivel lichid în rezervor;
  5. Automat programabil (PLC);
  6. Display digital cu touch screen;
  7. Sistem de poziţionare globală;.

Alimentarea sistemului de monitorizare şi avertizare se face de la instalaţia electrică a tractorului (12 V curent continuu).

·          Traductori de debit pentru duza tip SFL 1320 (fig. 5)

Principiul de funcţionare

            Acest tip de traductor pentru debite mici se potriveşte în special folosirii în lichide fără substanţe solide. Lichidele respective trebuie să permită trecerea luminii infraroşii prin ele (de exemplu: apa, ulei, substanţe chimice). Carcasa din plastic permite lucrul în medii agresive.

            Lichidul de curgere forţează turbina să se rotească. Mişcarea turbinei este măsurată într-o manieră fără contact cu diode în infraroşu şi apoi este convertită în pulsuri. Semnalul de ieşire este liniar şi proporţional cu debitul. Tipul acesta de senzor se poate instala în orice poziţie.

 

Date tehnice:

-          Valoare de reacţie:                                       aproximativ 0.08 L/min

-          Domeniu de măsură:                                   0.5...20 L/min

-          Temperatura de funcţionare:                      -20...+90 °C

-          Presiunea maximă de operare:                 16 bar

-          Precizie de măsurare:                                 1%

-          Repetabilitate:                                              ± 0.3% din valoarea măsurată

-          Tensiunea de alimentare:                           5…24 Vcc

-          Semnal de ieşire:                                         impulsuri, max 2100 Hz

-          Factor de calibrare:                                      6250 impulsuri/L

 

          

 

Fig. 5 - Traductor model SFL 1320                       Fig. 6 - Diagrama cu pierderea de presiune pe sensor

 

·          Traductor de debit total tip MIK -5NA 60 K F300 (fig. 7)

Principiul de funcţionare

            Dispozitivul operează în conformitate cu principiul măsurării electromagnetice a debitului. Conform legii inducţiei magnetice a lui Faraday o tensiune este indusă într-un conductor ce se mişcă într-un câmp magnetic. Lichidul care trebuie măsurat acţionează ca şi un conductor în mişcare. Tensiunea indusă în acesta este proporţională cu viteza de curgere şi prin urmare este o măsură a debitului volumetric. Mediul de curgere trebuie să aibă nişte proprietăţi minime de conductivitate. Tensiunea indusă este măsurată de doi electrozi care sunt în contact cu lichidul şi este trimisă la amplificatorul de măsurare. Debitul va fi calculat bazat pe o secţiunea conductei de curgere. Măsurătoarea nu depinde de lichidul în cauză sau de proprietăţile acestuia cum ar fi: densitate, vâscozitate sau temperatură.

 

 

Fig. 7 - Traductor de debit tip MIK -5NA 60 K F300

 

Date tehnice:

-          Domeniu de măsură:                                    0...160 L/min

-          Temperatura de funcţionare:                      -10...+60 °C

-          Temperatura mediului măsurat:                -20...+80 °C

-          Presiunea maximă de operare:                 10 bar

-          Precizie de măsurare:                                 2%

-          Repetabilitate:                                              ± 1% din valoarea măsurată

-          Tensiunea de alimentare:                           24 Vcc

-          Semnal de ieşire:                                         impulsuri, max 500 Hz

 

 

Fig. 8 - Dimensiuni traductor de debit tip MIK -5NA 60 K F300

 

·          Traductorul de presiune tip 26.600 (fig. 9)

 

 

Fig. 9 - Traductor de presiune tip 26.600

 

Date tehnice:

-          Domeniu de măsură:                                   0...5 bar

-          Temperatura de funcţionare:                      -25...+80 °C

-          Precizie de măsurare:                                 0.5%

-          Tensiunea de alimentare:                           24 Vcc

-          Semnal de ieşire:                                         4..20 mA

 

 

Fig. 10 - Dimensiuni traductor presiune 26.600

 

·          Automatul programabil (PLC) tip FX3U-32MT/DSS (fig 11)

Automatul programabil transformă informaţia primită de la traductori în valori concrete de debit, viteză, nivel sau presiune (l/min, km/h, m, bar) şi le trimite către display-ul digital unde vor fi afişate.

            În automatul programabil trebuie încărcat programul de monitorizare şi avertizare, care va îndeplinii următoarele funcţii:

-          va efectua transformarea informaţiilor primite de la traductoare din semnal unificat în valori concrete;

-          va intermedia introducerea datelor de intrare de către operator referitoare la caracteristicile de funcţionare ale maşinii;

-          va înregistra datele referitoare la parcursul maşinii;

-          va efectua compararea datelor de intrare cu datele în timp real primite de la traductoare;

-          va controla operaţiunile de afişare a informaţiilor şi de avertizare în caz de avarie;

-          va efectua comunicaţia cu display-ul digital.

 

4 002

 

Fig. 11 - Automatul programabil (PLC) tip FX3U-32MT/DSS

 

Date tehnice:

-          unitate de bază FX3U;

-          alimentare 24Vcc;

-          16 intrări 24Vcc;

-          16 ieşiri pe tranzistor 0.5A;

-          logica sourse;

-          FX3U-4AD Modul 4 intrări analogice; -10..+10Vcc / -20..+20 mA / 4...20 mA; 16 biţi inclusiv semn tensiune / 15 biţi inclusiv semn curent; timp de conversie: 0,5ms/ch; numai pentru FX3U;

-          FX3U-232-BD Adaptor interfaţă serială RS232C; pentru FX3U; montare directă pe unitatea de bază.

 

·          Traductorul de nivel tip GPLS-25 (fig. 12)

 

 

Fig. 12 - Traductorul de nivel tip GPLS-25

 

Descriere

            Senzorul de nivel capacitiv este destinat detecţiei nivelului de lichide (pentru lichide conductive şi neconductive) care trec prin conducte de sticlă sau de plastic.

 

Date tehnice:

-          Tensiune de alimentare:                             8...30 Vcc

-          Semnal de ieşire:                                         ON/OFF

-          Frecvenţa maximă de comutare.               2 Hz

-          Diametrul maxim al conductei:                              15...50 mm

-          Temperatura mediului de funcţionare:     +20...80 °C

 

·          Terminalul de operare tip GT1030-LBDW (fig. 12)

 

4 005

 

Fig. 12 - Automatul programabil (PLC) tip FX3U-32MT/DSS

Date tehnice:

-          terminal de operare grafic cu ecran senzorial;

-          display STN 4,5";

-          backlight alb-roz-rosu;

-          288x96 pixeli; monocrom;

-          1.5MB memorie proiect;

-          300 [cd/m2];

-          30/20/30 grade; IP67;

-          RS422;

-          alimentare 24Vcc;

            Montarea traductorilor de debit pe rampă, se face conform figurii 13, în figura 14 fiind prezentat un detaliu al fixării traductorului de debit între duză, port-duză şi rampă.

 

rampa              

 

                        Fig. 13 - Traductori debit pentru duze                                 Fig. 14 - Detaliu traductor debit

 

4 018

 

Fig. 15 - Sistem de monitorizare şi avertizare

 

Descriere funcţională

Traductorul de debit total este montat în aval de pompa maşinii de stropit şi are rolul de a măsura cantitatea totală de lichid care trece prin pompă, şi implicit prin duze.

Traductoarele de debit prin duză sunt montate în amonte de fiecare duză în parte prin intermediul unor adaptoare (conform desen anexă). Aceste traductoare au rolul de a sesiza trecerea lichidului prin fiecare duză în parte şi de a transmite această informaţie mai departe la automatul programabil.

Traductorul de presiune se montează pe circuitul hidraulic. Acest traductor sesizează presiunea din circuitul hidraulic al maşinii şi transmite această informaţie la automatul programabil.

Traductorul de nivel se montează în interiorul rezervorului de lichid. Acesta are rolul de a monitoriza cantitatea de lichid rămasă în rezervor şi, prin diferenţă cantitatea de lichid consumată.

Prin GPS se transmite automatului programabil poziţia curentă a tractorului şi viteza de deplasare a acestuia, date care ajută la calcularea suprafeţei de teren prelucrate.

Automatul programabil transformă informaţia primită de la traductoare în valori concrete de debit, viteză, nivel sau presiune (l/min, km/h, m, bar) şi le trimite către display-ul digital unde vor fi afişate.

            În automatul programabil trebuie încărcat programul de monitorizare şi avertizare, care va îndeplinii următoarele funcţii:

-          va efectua transformarea informaţiilor primite de la traductoare din semnal unificat în valori concrete;

-          va intermedia introducerea datelor de intrare de către operator referitoare la caracteristicile de funcţionare ale maşinii;

-          va înregistra datele referitoare la parcursul maşinii;

-          va efectua compararea datelor de intrare cu datele în timp real primite de la traductoare;

-          va controla operaţiunile de afişare a informaţiilor şi de avertizare în caz de avarie;

-          va efectua comunicaţia cu display-ul digital.

În display-ul digital trebuie încărcat programul care va realiza interfaţa grafică cu utilizatorul. Prin intermediul acestui program se vor introduce datele de intrare în automatul programabil, şi se vor vizualiza informaţiile de la traductoare, cât şi eventualele avarii.

Înainte de utilizarea maşinii, prin intermediul display-ului digital se vor introduce datele de intrare referitoare la caracteristicile de funcţionare ale maşinii: suprafaţa de prelucrat, cantitatea de substanţă care trebuie împrăştiată, presiunea de lucru, tipul duzelor folosite.

După pornire, automatul programabil primeşte informaţia despre debitul prin duze, debitul total de lichid, presiune, nivelul lichidului din rezervor cât şi despre poziţia curentă a maşinii, viteza de deplasare şi spaţiul parcurs de la traductoarele aferente montate pe maşina de stropit. Aceste date sunt analizate şi comparate cu datele de intrare introduse anterior de către operator, apoi sunt afişate pe display-ul digital. În cazul în care există diferenţe între datele de intrare şi datele măsurate, automatul programabil va afişa un avertisment vizual cât şi sonor pentru ca operatorul maşinii să întreprindă acţiunile corective necesare.

Caracteristici dimensionale şi constructive

Principalele caracteristici tehnice şi funcţionale ale sistemului de monitorizare şi avertizare sunt:

-          tensiune alimentare                                                                  24 Vcc;

-          presiunea de lucru                                                                    max 6 bar;

-          debitul de lucru total                                                                  max 160 l/min;

-          debit de lucru pe duza                                                              max 20 l/min

-          lăţimea de lucru ;                                                                                   7 m

 

ETAPA 4

REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI ETAPEI:

TESTARE MODEL EXPERIMENTAL ÎN LABORATOR ŞI CÂMP

 

REZULTATE OBŢINUTE:

-       metodologia de testare a sistemului de monitorizare si avertizare;

-       rezultatele experimentale.

 

Pe baza proiectului de execuţie realizat în cadrul fazei 3, a fost realizat modelul experimental de „sistem centralizat de monitorizare şi avertizaredenumită SM-0, prezentat în figura 16. Sistemul centralizat de monitorizare şi avertizare este destinat să supravegheze buna funcţionare a maşinilor de stropit pentru protecţia plantelor şi să avertizeze operatorul asupra oricăror deficienţe sau defecţiuni care apar în funcţionarea acestora.

 

jpeg 022 jpeg 008

a)                                                                                 b)

Fig. 16 - Sistemul Centralizat de Monitorizare şi Avertizare – SM-0

a)panou comandă

b) rampa cu traductori de debit

Terminalul de operare cu touchscreen are functia de interfata grafica cu utilizatorul. Programul acestuia a fost dezvoltat utilizand mediul de programare GT Designer2 si are rolul de a interfata comunicatia intre operator si PLC. Programul este format din trei pagini: Setare Parametri, Monitorizare si Calibrare.

 

 

Fig. 17 - Pagina de Setare Parametri

 

            Pagina de Setare Parametri (fig.17) are rolul de a cere operatorului masinii de stropit ca inaintea utilizarii echipamentului SM-0 sa introduca datele de lucru: presiunea de lucru si debitul nominal pe duza pe care trebuie sa-l genereze masina de stropit. Din acesta pagina se poate trece direct in oricare din paginile urmatoare prin apasarea butonului corespunzator, CALIBRARE respectiv MONITORIZARE.

 

 

Fig. 18 - Pagina de Monitorizare

 

            Pagina de Monitorizare (fig.18) este pagina in care se efectueaza monitorizarea efectiva a debitului pe duza, a presiunii de lucru si a nivelului de lichid in rezervor. Fiecare traductor are un ecran digital in care se afiseaza valoare curenta masurata. De asemenea exista butoane de START si STOP monitorizare cat si un buton de revenire in pagina de setare parametrii.

 

 

Fig. 19 - Pagina de Calibrare

 

            Pagina de Calibrare (fig.19) este pagina in care se pot calibra senzorii echipamentului SM-0. Aceasta contine pentru fiecare senzor in parte un afisaj digital al valorii curente pe care o inregistreaza acesta si un buton numeric cu ajutorul caruia se poate modifica constanta de amplificare a senzorului.

În ceea ce priveşte posibilitatea de avertizare a operatorului asupra funcţionării defectuoase a unei duze (sau a mai multor duze simultan), programul în PLC a fost setat să compare permanent valoarea curentă înregistrată de traductorul de debit cu două valoari calculate matematic conform SR EN 13790-1:2004. Aceste valori reprezintă ±10% din valoarea introdusă de operator la începutul folosirii echipamentului SM-0. Daca valoarea curentă înregistrată de debitmetru nu se încadrează în limita a ±10% din debitul nominal al diuzelor atunci pe display se avertizează prin iluminarea intermitentă a diuzei care nu lucrează corespunzător.

 

4.1.METODOLOGIE TESTARE SISTEM DE MONITORIZARE SI AVERTIZARE

Obiect

          Prezenta metodologie are ca obiect stabilirea unei procedurii pentru testarea funcţionarii sistemului de monitorizare şi avertizare SM-0, în laborator.

 

Domeniul de aplicare

          Această metodologie se aplică pentru sistemul de monitorizare şi avertizare SM-0, care se montează pe maşinile de stropit în câmp. Echipamentul SM-0 are drept scop măsurarea debitului volumic de fluid care trece prin fiecare duză a maşinii de stropit, măsurarea nivelului de lichid în rezervor, măsurarea presiunii de lucru şi compararea acestor valori cu valorile normate, iar în cazul unor diferenţe mai mari decât cele admise de standard, are rolul de a avertiza operatorul asupra acestui fapt.

 

 Documente de referinţă

§   SR EN 13790-1:2004 - Maşini agricole. Maşini de stropit. Examinarea maşinilor de stropit în timpul funcţionării. Partea 1: Maşini de stropit utilizate în culturile de bază;

§   SR EN 13790-2:2004 - Maşini agricole. Maşini de stropit. Examinarea maşinilor de stropit în timpul funcţionării. Partea 2: Maşini de stropit cu jet utilizate pentru arbuşti în pomicultură;

§   SR EN 12761:2002 – Maşini de stropit şi aplicat fertilizanţi lichizi;

§   SR EN 907:2003 – Maşini agricole şi forestiere. Maşini de stropit şi maşini de administrat îngrăşăminte lichide. Securitate.

§   Documentaţia tehnică a produsului (Proiect tehnic, Carte tehnică, Caiet de sarcini sau orice alt document tehnic) care să conţină obligatoriu:

-       caracteristicile tehnice ale produsului;

-       desenele tehnice ale produsului;

 

Aparatură şi echipamente

          Pentru verificarea preciziei debitmetrelor montate pe duza se va folosi cilindrul gradat de 1000 ml si cronometru de precizie.

          Pentru verificarea valorilor masurate de traductorul de presiune acesta se va testa pe standul hidraulic de verificat manometre in paralel cu manometrul cu element elastic 0-6 bar.

 

Reguli de lucru

Condiţii şi acţiuni prealabile

-       Se va umple rezervorul masinii de stropit cu fluid tipic functionarii acesteia in regim normal;

-       Se verifica duzele si sitele acestora sa nu fie infundate astfel incat sa permita curgerea libera a fluidului;

-       Se conecteaza sursa de tensiune pentru comanda electrovalvelor care controleaza rampele masinii de stropit;

-       Se stabileste programul de incercare a duzelor (presiune de lucru, perioada de masurare, numar de repetitii, metoda de mediere, etc).

Program de incercare

·          Se va regla presiunea de lucru la 2 bar; 3 bar; 4 bar; 5 bar.

·          Pentru fiecare presiune de lucru se va masura debitul volumic de fluid pe fiecare duza in parte;

·          Se vor efectua cate 10 repetitii pentru fiecare presiune de lucru;

·          Se va calcula media celor 10 repetitii pentru debitul fiecarei duze in parte.

 

Modul de lucru

            Pentru verificarea preciziei debitmetrelor:

·         Se execută pentru fiecare proba pornirea masinii si se stabilesc presiunile de lucru conform programului de incercare;

·         Se masoara pentru fiecare duza in parte volumul de lichid pe care aceasta il pulverizeaza in unitatea de timp aleasa, cu ajutorul cilindrului gradat si al cronometrului mecanic.

  • Se înregistrează in fisa de masuratori valorile volumelor de lichid si a timpului de acumulare al acestora pentru fiecare duza in parte, precum si presiunea de lucru;
  • In paralel se noteaza debitul afisat pe display-ul echipamentului SM-0 pentru duza respectiva;
  • După terminarea încercării, se face procesarea datelor si se verifica incardarea acestora in limitele normate.

            Pentru verificarea valorilor masurate de traductorul de presiune:

  • Se demonteaza traductorul de pe masina de stropit;
  • Se monteaza traductorul pe standul hidraulic de etalonare a manometrelor in paralel cu un manometru etalon;
  • Se incarca standul hidraulic din 0.2 in 0.2 bar pana la presiunea maxima masurabila de traductor;
  • Se noteaza in fisa de masuratori valoarea presiunii afisata pe display-ul echipamentului SM-0 cat si presiunea afisata de manometrul etalon;
  • După terminarea încercării, se face procesarea datelor si se verifica incardarea acestora in limitele normate.

            Pentru verificarea fuctionarii senzorului de nivel:

  • Se monteaza senzorul de nivel astfel incat sa sesizeze cantitatea minima de la care se doreste avertizarea operatorului.
  • Se va nota starea indicata de senzor cu rezervorul de lichid peste si sub limita de montare a acestuia.

 

 

4.2.REZULTATE EXPERIMENTALE

Rezultate experimentale în condiţii de laborator

·          Pentru verificarea preciziei debitmetrelor:

Sistemul de Monitorizare si Avertizare SM-0 a fost montat pe rampa unei maşinii de stropit în câmp, probele cu acesta efectuandu-se cu trei tipuri de duze ALBUZ AXI cu codurile ISO 11002; ISO 11003 şi ISO 110015, cu unghi de pulverizare de 110ş la distanta de 50 cm intre ele la presiunile de lucru de 2, 3, 4 si 5 bar. La fiecare presiune de lucru si fiecare tip de duză s-au efectuat câte 10 repetiţii, în condiţii de laborator. Fluidul folosit pentru efectuarea încercărilor a fost apa industriala, deoarece proprietatile acesteia sunt foarte asemanatoare cu ale fluidelor folosite pentru tratamentul plantelor.

În urma aplicarii metodologiei de testare a Sistemului de Monitorizare si Avertizare SM-0 pentru tipul de duze ALBUZ AXI, cod ISO 11003, s-au obtinut urmatoarele rezultate experimentale, prezentate în tabelele 1,2,3,4 şi 5.

 


FIŞĂ DE MĂSURĂTORI

DUZE TIP:ISO 11003 AG 03

PRESIUNE DE LUCRU: 2 bar

 

Tab. 1

Nr.

rep.

Presiune de lucru (bar)

Debit duza

 nr. 1 (l/min)

Debit duza

 nr. 2 (l/min)

Debit duza

 nr. 3 (l/min)

Debit duza

 nr. 4 (l/min)

Debit duza

 nr. 5 (l/min)

Debit duza

 nr. 6 (l/min)

Debit duza

 nr. 7 (l/min)

 

2

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

1

0.76

0.76

0.72

0.71

0.70

0.69

0.72

0.72

0.72

0.70

0.80

0.80

0.70

0.68

2

0.74

0.74

0.72

0.72

0.68

0.65

0.70

0.71

0.72

0.68

0.80

0.79

0.70

0.68

3

0.80

0.78

0.68

0.70

0.72

0.70

0.74

0.72

0.70

0.68

0.80

0.78

0.72

0.68

4

0.76

0.78

0.71

0.71

0.70

0.68

0.72

0.72

0.71

0.70

0.80

0.79

0.71

0.68

5

0.76

0.74

0.71

0.71

0.71

0.68

0.72

0.72

0.71

0.68

0.80

0.79

0.70

0.68

6

0.75

0.76

0.69

0.70

0.70

0.68

0.72

0.72

0.71

0.69

0.79

0.80

0.71

0.68

7

0.76

0.76

0.69

0.72

0.70

0.68

0.74

0.71

0.70

0.69

0.80

0.79

0.71

0.68

8

0.76

0.76

0.72

0.71

0.70

0.69

0.72

0.72

0.71

0.69

0.80

0.78

0.72

0.68

9

0.77

0.76

0.69

0.71

0.71

0.67

0.70

0.72

0.72

0.70

0.80

0.79

0.71

0.68

10

0.76

0.76

0.71

0.71

0.69

0.68

0.72

0.72

0.71

0.69

0.80

0.79

0.71

0.68

MEDIE

0.76

0.76

0.70

0.71

0.70

0.68

0.72

0.72

0.71

0.69

0.80

0.79

0.70

0.68

 


continuare Tab.1

Nr.

rep.

Presiune de lucru (bar)

Debit duza

 nr. 8 (l/min)

Debit duza

 nr. 9 (l/min)

Debit duza

 nr. 10 (l/min)

Debit duza

 nr. 11 (l/min)

Debit duza

 nr. 12 (l/min)

Debit duza

 nr. 13 (l/min)

Debit duza

 nr. 14 (l/min)

 

2

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

1

0.44

0.5

0.38

0.45

0.40

0.42

0.96

0.98

0.76

0.78

0.90

0.90

0.90

0.92

2

0.44

0.5

0.42

0.43

0.42

0.42

0.96

0.98

0.76

0.78

0.90

0.90

0.88

0.92

3

0.6

0.55

0.38

0.43

0.38

0.42

0.96

0.98

0.76

0.78

0.90

0.90

0.88

0.94

4

0.49

0.52

0.39

0.44

0.4

0.42

0.95

0.97

0.76

0.78

0.90

0.90

0.89

0.93

5

0.49

0.53

0.39

0.44

0.4

0.42

0.96

0.98

0.76

0.78

0.90

0.90

0.89

0.93

6

0.45

0.52

0.40

0.44

0.4

0.42

0.96

0.98

0.76

0.78

0.90

0.90

0.89

0.93

7

0.55

0.52

0.40

0.44

0.38

0.42

0.96

0.98

0.76

0.78

0.90

0.90

0.89

0.93

8

0.5

0.51

0.38

0.45

0.42

0.42

0.96

0.98

0.77

0.77

0.90

0.90

0.90

0.92

9

0.49

0.52

0.38

0.43

0.39

0.41

0.96

0.98

0.76

0.78

0.89

0.90

0.88

0.94

10

0.44

0.52

0.39

0.44

0.40

0.42

0.96

0.98

0.76

0.78

0.90

0.90

0.88

0.93

MEDIE

0.49

0.52

0.39

0.44

0.4

0.42

0.96

0.98

0.76

0.78

0.90

0.90

0.89

0.93

 


FIŞĂ DE MĂSURĂTORI

DUZE TIP:ISO 11003 AG 03

PRESIUNE DE LUCRU: 3 bar

 

Tab. 2

Nr.

Rep.

Presiune de lucru (bar)

Debit duza

 nr. 1 (l/min)

Debit duza

 nr. 2 (l/min)

Debit duza

 nr. 3 (l/min)

Debit duza

 nr. 4 (l/min)

Debit duza

 nr. 5 (l/min)

Debit duza

 nr. 6 (l/min)

Debit duza

 nr. 7 (l/min)

 

3

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

1

1.02

1.06

0.9

0.94

0.88

0.90

0.90

0.94

0.90

0.92

0.98

0.96

0.84

0.82

2

1.02

1.06

0.9

0.94

0.92

0.91

0.92

0.94

0.82

0.90

0.90

0.96

0.88

0.81

3

1

1.04

0.9

0.94

0.90

0.93

0.92

0.94

0.86

0.92

0.98

0.96

0.86

0.82

4

1.02

1.04

0.9

0.94

0.90

0.91

0.91

0.94

0.86

0.91

0.98

0.96

0.86

0.82

5

1

1.05

0.9

0.94

0.90

0.92

0.93

0.93

0.84

0.91

0.95

0.96

0.86

0.82

6

1.02

1.05

0.9

0.94

0.90

0.92

0.92

0.94

0.85

0.91

0.96

0.96

0.86

0.82

7

1.02

1.05

0.9

0.94

0.90

0.92

0.92

0.94

0.85

0.90

0.90

0.96

0.84

0.81

8

1.02

1.05

0.9

0.94

0.91

0.93

0.93

0.94

0.84

0.92

0.97

0.96

0.88

0.82

9

1.02

1.05

0.9

0.94

0.91

0.92

0.92

0.94

0.85

0.91

0.95

0.96

0.87

0.82

10

1.02

1.05

0.9

0.93

0.89

0.92

0.92

0.94

0.85

0.91

0.95

0.96

0.86

0.82

MEDIE

1.02

1.05

0.9

0.94

0.90

0.92

0.92

0.94

0.85

0.91

0.95

0.96

0.86

0.82

 

continuare Tab.2

Nr.

rep.

Presiune de lucru (bar)

Debit duza

 nr. 8 (l/min)

Debit duza

 nr. 9 (l/min)

Debit duza

 nr. 10 (l/min)

Debit duza

 nr. 11 (l/min)

Debit duza

 nr. 12 (l/min)

Debit duza

 nr. 13 (l/min)

Debit duza

 nr. 14 (l/min)

 

3

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

1

0.4

0.45

0.78

0.79

0.80

0.82

1.16

1.24

0.92

0.94

1.08

1.02

1

1

2

0.4

0.45

0.78

0.78

0.78

0.82

1.2

1.30

0.94

0.94

1.08

1.06

1.02

1

3

0.56

045

0.76

0.78

0.78

0.81

1.18

1.26

0.92

0.95

1.06

1.06

1.02

1.01

4

0.51

0.45

0.77

0.78

0.80

0.81

1.18

1.27

0.94

0.95

1.07

1.05

1.01

1

5

0.4

0.45

0.77

0.78

0.78

0.82

1.18

1.27

0.93

0.94

1.07

1.04

1.01

1

6

0.42

0.45

0.77

0.78

0.79

0.82

1.17

1.27

0.93

0.94

1.07

1.04

1.01

1

7

0.45

0.45

0.77

0.78

0.79

0.82

1.17

1.27

0.93

0.94

1.06

1.05

1.01

1

8

0.45

0.45

0.76

0.79

0.79

0.82

1.18

1.28

0.92

0.94

1.08

1.06

1

1

9

0.45

0.45

0.77

0.78

0.79

0.82

1.16

1.26

0.94

0.94

1.07

1.06

1.01

1.01

10

0.45

0.45

0.77

0.78

0.80

0.82

1.18

1.27

0.93

0.94

1.07

1.05

1.02

1

MEDIE

0.45

0.45

0.77

0.78

0.79

0.82

1.18

1.27

0.93

0.94

1.07

1.05

1.01

1.00

 

FIŞĂ DE MĂSURĂTORI

DUZE TIP:ISO 11003 AG 03

PRESIUNE DE LUCRU: 4 bar

 

Tab. 3

Nr.

rep.

Presiune de lucru (bar)

Debit duza

 nr. 1 (l/min)

Debit duza

 nr. 2 (l/min)

Debit duza

 nr. 3 (l/min)

Debit duza

 nr. 4 (l/min)

Debit duza

 nr. 5 (l/min)

Debit duza

 nr. 6 (l/min)

Debit duza

 nr. 7 (l/min)

 

4

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

Masurat cu cilindrul gradat

Afisat pe display

1

1.14

1.09

1.08

1.10

1.02

1.07

1.1

1.15

1.22

1.24

1.2

1.21

1.08

1.10

2

1.12

1.10

1.1

1.14

1.12

1.07

1.1

1.15

1.22

1.24

1.2

1.21

1.1

1.10

3

1.12

1.11

1.1

1.14

1.08

1.07

1.12

1.14

1.24

1.24

1.22

1.19

1.08

1.09

4

1.12

1.09

1.1

1.13

1.07

1.07

1.1

1.14

1.24

1.24

1.22

1.2

1.1

1.09

5

1.13

1.10

1.08

1.13

1.07

1.07

1.12

1.15

1.22

1.24

1.2

1.2